Publicat în Epica, EpicWave, recenzie, Uncategorized

Cu drag, Simon – recenzie

cu-drag-simonDescriere oficială:
Simon Spier are șaisprezece ani și încearcă sa descopere cine e și ce-și dorește de la viata. Dar când unul dintre e-mailurile lui către Blue, băiatul care l-a fascinat, ajunge în mâinile cui nu trebuie, lucrurile iau o întorsătură extrem de complicata. Deoarece, pentru Simon, sa se îndrăgostească de Blue e un lucru important… Un lucru super mega extra important… Acum, Simon e șantajat: dacă nu o face pe pețitorul pentru măscăriciul clasei, orientarea lui sexuala va fi cunoscuta de toată lumea. Mai mult, intimitatea lui Blue va fi pusa în primejdie. Când în grupul sau de prieteni iau naștere momente tensionate, iar discuțiile lui cu Blue devin tot mai pasionale pe zi ce trece, Simon își da brusc seama ca penultimul an de liceu este unul extrem de complicat. El știe ca trebuie sa găsească o cale de a ieși din zona lui de confort înainte de a fi împins cu forța de acolo – fără să-și îndepărteze prietenii, sa se autocompromita sau sa rateze o șansă la fericire cu cel mai derutant și mai adorabil băiat pe care nu l-a cunoscut niciodată.

                                                                      Recenzie:
Nu mă așteptam sa-mi placa atât de mult această carte deoarece, inițial, nu aveam de gând sa-i dau nici măcar o șansă sa ma cucerească. Am auzit prima data despre ea de la Margot Wood, vloggerita Epic Reads (canalul oficial de youtube al editurii Harper SUA). Margot o lauda în fiecare videoblog dar, cu toate acestea, nu m-a atras niciodată. Am acceptat sa o primesc în biblioteca mea dintr-un impuls de moment (mulțumesc celui care mi-a trimis-o!) și nu bănuiam că o să-mi placă atât de mult încât să nu o pot lăsa deoparte până când o termin. Am citit-o în 6-7 ore și în tot acest timp am avut un zâmbet pe față fiindcă „Simon și planul homo sapiens” sau „Cu drag, Simon” în versiunea tie-in e genul acela de roman care îți da o senzație de bine de la prima pagina pana la ultima. Chiar și atunci când situația se complica, scenele cu Simon și prietenii sai (sau membrii familiei) readuc buna-dispoziție. El e genul de adolescent care spune mereu ce gândește. Fie ca vorbește despre biscuiți sau lucruri profunde menite sa atragă atenția cititorului, Simon o face într-un mod amuzant și încurajator.
Pur și simplu, aceasta carte provoacă fericire. V-o recomand tuturor.
Acum ca am devenit fan Becky Albertalli, aștept cu nerăbdare sa-i citesc următoarele cărți (mai ales spin-off-ul Simon, Leah on the Offbeat)!

                                                                          Punctaj: 5/5

Publicat în Editura Trei, recenzie, Uncategorized

Recenzie: Endgame, Jocul final: Cheia cerului de James Frey și Nils Johnson-Shelton

Endgame, Jocul final: Cheia cerului, volumul doi din trilogia Endgame de James Frey și Nils Johnson-Shelton

endgame*carte oferită de editura Trei pentru recenzie.logo

Descriere oficială:

Regatul Aksum, Etiopia
Hilal ibn Isa al-Salt a supravieţuit la limită unui atac care l-a lăsat desfigurat. Dar trăieşte şi ştie ceva ce Jucătorii ceilalţi nu ştiu: keplerii au intervenit în desfăşurarea Jocului.
Şi n-ar fi trebuit să facă asta.

Londra, Anglia
Sarah Alopay a găsit prima cheie. Şi – împreună cu Jago – câştigă.
Dar găsirea Cheii Pământului a însemnat un preţ prea mare pentru Sarah.
Nu se poate ierta pentru ceea ce a făcut.

Cheia Cerului – oriunde şi orice ar fi ea – este următoarea.
Şi toţi cei nouă Jucători nu se vor da în lături de la nimic ca s-o găsească.

Jocul Final e aici.

Recenzie:

Primul volum din trilogie mi-a plăcut foarte mult, mi s-a părut foarte captivantă, și a devenit rapid un „guilty pleasure” pentru mine.

S-au întâmplat o grămada de lucruri în prima carte, am făcut cunoștință cu personajele, a început Jocul final și am aflat cine stau în spatele tuturor lucrurilor, dar jocul nu s-a terminat încă, doar acum a început. Au rămas 9 jucători, care sunt în cursă pentru găsirea cheilor, eliminarea adversarilor și cel mai important, fiecare vrea să căștige cu orice preț.endgame2

Punctul forte al cărții mi s-au părut momentele de acțiune. În multe alte cărți citim despre personaje personaje cu abilități ieșite din comun, războinici neînfricați, dar când vine vorba de luptă, mereu fac lucruri prostești și cumva, nu transmit acea putere descrisă. Însă aici, nu s-a pus problema asta. Jucătorii noștri folosesc abilitățile lor și în lupte și ne servesc momente de acțiune pe cinste.

După evenimentele petrecute în primul volum, lumea a aflat de Joc, așa că CIA-ul vrea cu orice preț să captureze jucătorii pentru propriile lor scopuri, așa că primim multe momente care cu siguranță nu ne vor plictisi.

Acești 9 jucători, sunt cei mai inteligenți oameni de pe întreaga planetă dar și cei mai cruzi, omoară pe oricine cu sânge rece, doar pentru asta s-au antrenat întreaga viață. Bine, unii mai au și un gram de bunătate în ei, dar ca să câștige jocul, fac ce trebuie să facă.

Sarah și Jago rămân în continuare personajele mele favorite. Fac o echipă pe cinste, se completează reciproc și desigur, există ceva mai mult decât camaraderie între ei, și acest lucru face și mai interesantă situația deoarece doar o singură persoană poate câștiga Jocul.endgame1

Chiar dacă toți jucătorii sunt oarecum cruzi și răi, avem desigur și un personaj care este „răul suprem”, jucătorul temut, An. Cred că mulți îl detestă însă eu nu. El joacă singur, fără prieteni, fără famile, fără o echipă care să-l ajute, dar, cu toate acestea, are foarte multe șanse să câștige.

Călătorim pe întreg globul împreună cu jucătorii noștri, și nu ne plictisim nicio clipă. Intrăm în capul fiecărui  jucător deoarece fiecare capitol este dedicat unui personaj în parte, dar și a unor personaje care cu sau fără voia lor, au intrat în această cursă mortală.

Finalul volumului ne aduce desigur multe întrebări, unii jucătorii au pierdut lupta iar cei rămași în picioare, încep să piardă încrederea în Joc, mai ales acum când Creatorii au făcut un pas foarte crud, care este împotriva regulamentului.

Nu cred că pot să spun ceva negativ despre acest volum, este o continuare la fel de alertă precum primul volum, și foarte bine pus la punct. Cei care au îndrăgit primul volum, cu siguranță vor iubi și pe aceasta.

Punctaj: 5/5

Date:
Titlu românesc: Endgaem, Jocul final: Cheia cerului
Titlu original: Endgame; Sky Key
Autor: James Frey și Nils Johnson-Shelton
Editura: Trei
Pagini: 504
Publicat în Distopii, leda edge, recenzie, Uncategorized

Recenzie: Aleasa de Kiera Cass

Aleasa, volumul 3 din seria Alegerea de Kiera Cass

aleasa leda*carte oferită de editura Leda Edge pentru recenzie.images

 

Descriere oficială:

A venit vremea ca o singură câștigătoare să fie încoronată. Când a fost selecționată să participe la Alegere, America nici nu a visat că o să ajungă atât de aproape de coroană și de inima prințului Maxon. Dar pe măsură ce se apropie sfârșitul competiției, iar amenințările rebelilor care atacă palatul devin tot mai periculoase, America își dă seama cât poate să piardă și cât de mult trebuie să lupte pentru viitorul pe care și-l dorește.

Recenzie:

De când am terminat primul volum, abia așteptam să citesc ultima carte, bine, pe atunci nu știam că autoarea va mai continua seria, dar să trecem peste asta, acum că am ajuns la așa zis ultimul volum din acest ciclu.

Cred că, cu toții am așteptat cu sufletul la gură și ne-am întrebat „oare pe cine va alege America?” . Știu că prințul ar trebui să aleagă dar totuși, după cele două volume citite, cred că, cu toții eram mai curioși, care dintre cei doi băieți va fi alegerea Americăi.aleasa

Dacă în al doilea volum erau șase fete, acum au rămas doar patru iar miza devine tot mai mare, dar chiar dacă sunt adversari și uneori mai joacă și murdar, într-un final tot reușesc să devine prietene și să țină una la cealaltă.

Chiar dacă viața amoroasă a Americăi este un dezastru total, observăm o evoluție a personajului. Devine mult mai calculată, nu mai este adolescenta naivă care a intrat în competiție. Acum vrea să facă ce este corect, să învețe, însă tatăl lui Maxon, regele o vrea afară din competiție cu orice preț așa că, chiar dacă uneori pare decisă și că în sfârșit știe ce vrea, tot mai are momente când ar vrea să lase totul și să fugă.aleasa 2

Observăm și o evoluție la cei doi băieți. Maxon, care este în continuare „too good to be true”, dar devine mai matur, mai sigur pe sine și acum știe sigur că vrea să fie rege, să aducă o schimbare în sistem. Competiția îl epuizează psihic și vrea doar să se termine, dar cu America tot indecisă, el se apropie din ce în ce mai multe de o altă concurentă, pe care, chiar dacă nu o iubește,  știe că va fi o regină și o soție bună.

Aspen, tot își duce zilele la palat, ca garda regală. Însă nici el nu mai este băiatul care a devenit soldat, doar ca să fie mai aproape de America și să o recucerească, dar jocul nu mai e doar un simplu joc, începe să-și ia în serios meseria și chiar să-i placă ceea ce face.

Chiar dacă, la un moment dat, intuim cum se va sfârși totul, se întâmplă ceva care ne va da toate teoriile noastre peste cap și doar ne face să ne întrebăm, „acum ce se va întâmpla?„aleasa3

Ziceam în recenzia la Elita că vreau să aflu mai multe lucruri despre Rebeli, ei bine, să zicem că am aflat informații noi dar tot consider că nu a fost de ajuns. Aflăm motivele lor, îi înțelegem mai bine atitudinea lor și de ce fac tot ceea ce fac dar totusi, cred că autoarea ar fi putut să ne dea mult mai mult, să mai dezvolte acest fir pentru că avea mare potențial, însă cred ca a rezolvat totul mult prea rapid. Dar trecând peste asta, mi-a plăcut foarte mult acest ultim volum, spun ultim pentru că eu consider ultimul volum al acestui ciclu, continuarea, este începutul unei alt ciclu, cel puțin, pentru mine. Dar să ne întoarcem la finalul poveștii, în sfârșit America,pardon, Maxon și-a ales mireasa și regina și este nimeni alta decât……..ei, credeați că vă zic? Nup, trebuie să cititi cartea ca să aflați.

O poveste romantică, cu elemente distopice, un basm contemporan, plină de aventuri, despre fiorul primei iubiri, despre maturizare și acceptare, seria Alegerea, îmbină toate aceste aspecte și face să credem din nou în fraza ”fericiți până la adânci bătrâneți”.

Punctaj: 3/5

Date:
Titlu românesc: Aleasa (Alegerea #3)
Titlu original: The One (The Selection #3)
Autor: Kiera Cass
Editura: Leda Edge
Pagini: 352
Publicat în Distopii, leda, leda edge, recenzie, Uncategorized

Recenzie: Elita de Kiera Cass

Elita, al doilea volum din seria Alegerea de Kiera Cass

elita*carte oferită de editura Leda Edge pentru recenzie.

Descriere oficială:

Alegerea a început cu 35 de fete. Acum, grupul s-a restrâns la şase – Elita, iar competiția pentru a câştiga dragostea prințului Maxon este mai aprigă ca niciodată. Cu cât se apropie America de inima prințului, cu atât mai mult se luptă să descopere ce este cu-adevărat în sufletul ei. Fiecare moment petrecut în compania lui Maxon este ca o poveste frumoasă, plină de romantism răscolitor. Însă de câte ori îşi vede prima dragoste, pe Aspen, este din nou atrasă irezistibil de dorința de a trăi alături de el viața pe care o plănuiseră împreună. În vreme ce ea este sfâșiată între două promisiuni de viitor foarte diferite, restul Elitei va ști exact ce-și dorește, iar America va fi la un pas de a pierde ocazia alegerii. Pe fondul dificilei decizii, rebelii violenți sunt tot mai hotărâți să dea jos monarhia, iar planurile lor pot distruge și ultima șansă a Americii de a se bucura de un final fericit.

Recenzie:

Deși nu sunt fană a emisiunilor gen „Burlacul” , primul volum din seria Alegerea mi-a plăcut foarte mult și așteptam cu nerăbdare să aflu ce se va întâmpla cu ultimele 6 fete rămase în concurs, numiți, Elita. Aveam o presimțire că fetele vor trebui să bată o cale lunga până ca una dintre ele să ajungă regină, și să câștige inima lui Maxon.

Chiar dacă, în primul volum, Maxon părea foarte atașat de America, ea este în continuare indecisă deoarece simte că o parte din ea încă îi aparține lui Aspen, dar cu cât are nevoie de mai mult timp, Maxon pare că se îndepărteze de ea.elit

În primul volum, totul părea doar un concurs inofensiv, însă acum, cu doar șase fete rămase, America trebuie să realizeze că celelalte fete vor face totul și vor recurge la orice ca să câștige coroana.

Dintre cei doi băieți, favoritul meu era Maxon, cel puțin în primul volum, Aspen m-a enervat la maxim, însă acum, observăm un upgrade foarte mare la el și chiar am început să-l simpatizez. El este în continuare la palat, în rolul de soldat și desigur, să recucerească inima Americăi, oricum, fără el prin preajmă, triunghiul amoros nu avea nici o noimă, și toată povestea s-ar fi terminat cu un singur volum.

V-am mai zis cât de mult detest triunghiurile amoroase? Și nu mă refer doar la triunghiul din această serie, vorbesc așa în general, nu-mi amintesc să-mi fi plăcut vreun triunghi amoros până acum….șiii, iar am început să bat câmpii așa că hai să ne întoarcem la oile noastre sau mai degrabă la porumbeii noștri îndrăgostiți.elit2

M-a iritat foarte tare indecizia Americăi, ba vrea să fie cu Maxon, ba cu Aspen. Când credeam că este pe cale să aleagă, în capitolul următor își schimba părerea și tot așa, la un moment dat îmi venea să-i strig ”alege odată, femeie”

Din cauza lipsei de acțiune propriu zisă, autoarea a încercat să compeneze cu descrieri detaliate a palatului, a petrecerilor organizate și mai ales a sentimentelor interioare prin care personajele noastre trec. Acum că fetele s-au împuținat, reușim să le cunoaștem pe fiecare în parte, nu mai sunt doar niște jucătoare anonime, pe lângă nume, am primit personalități și caractere și pot să spun că Marlee mi-a plăcut cel mai mult dintre fete, cu firea ei blândă și prietenoasă, ea și America au devenit foarte bune prietene.

Unul dintre lucrurile de care eram foarte curioasă după ce am citit primul volum, au fost rebelii. Știm deja că rebelii din nord doar distrug și produc zarvă, dar rebelii din sud sunt mult mai periculoși, și sunt dispuși să ucidă, doar ca să-și atingă scopul.  Acum aflăm puțin mai multe lucruri despre ei însă toate informațiile noi care ne dă acest volum, nu găsim răspunsuri la întrebările noastre, ba mai mult, avem și mai multe întrebări. Eu sunt foarte curioasă ce se întâmplă dincolo de zidurile castelului, de ce rebelii nordici și sudici sunt atât de diferiți, de ce atacurile celor nordici sunt distructive dar niciodată letale, care e scopul lor?elit1

Chiar dacă nu avem parte de prea multă acțiune, mi-a plăcut destul de mult acest volum, avem parte de mai multă dramă și după părerea mea, acest volum este mult mai detaliat și am observat o evoluție față de precedentul. Sinceră să fiu, mi-a fost puțin teamă ca acest volum va evolua în jos și va strica întreaga serie însă mă bucur că nu a fost așa. Aștept cu nerăbdare următorul volum în care sper, că voi primi răspuns la toate întrebările mele și în care în sfârșit, aflăm cine este aleasa.

Punctaj: 3/5

Date:
Titlu românesc: Elita (Alegerea #2)
Titlu original: The Elite (The selection #2)
Autor: Kiera Cass
Editura: Leda Edge
Pagini: 352





 

Publicat în fantome, leda edge, recenzie, Uncategorized

Recenzie: Fata din coșmaruri de Kendare Blake

Fata din coșmaruri, ultimul volum din dilogia Anna în veșmânt de sânge de Kendare Blake.

*Carte oferită de la editura Leda Edge pentru recenzie. 

fata-din-cosmaruri-copertaDescriere oficială:

Au trecut câteva luni de când fantoma Annei Korlov a deschis o uşă către iad în subsolul din casa ei şi a dispărut prin ea, dar vânătorul de fantome Cas Lowood nu îşi poate găsi liniştea. Prietenii lui îi amintesc mereu că Anna s-a sacrificat pentru ca el să trăiască, nu să bântuie de colo-colo, pe jumătate mort. Dar el o vede peste tot: uneori în coşmaruri, alteori în viziuni înfricoşătoare. Şi totuşi, nu sunt doar halucinaţii… Anna suferă, pare a fi torturată, iar de fiecare dată când Cas o vede este mai chinuită. Băiatul nu înţelege ce s-a petrecut când a dispărut în iad, dar ştie că nu merită ceea ce i se întâmplă. Anna i-a salvat viaţa de mai multe ori, iar acum a venit momentul să-i întoarcă favoarea.

Recenzie:

După ce am citit primul volum, care mi-a plăcut foarte mult, eram foate nerăbdătoare să aflu cum se termină povestea. Nu prea găsim multe cărți cu și despre fantome, care să fie bine scrisă și narată de un personaj masculin.

Dacă primul volum a fost alert, și plină de ațiune, acum, personajele duc și o luptă psihologică, mai ales Cass, care este torturat de gândurile lui  pentru Anna.

Acest volum mi s-a părut mult mai intens decât pimul, deși Anna nu apare atât de des, poveste se învârte tot în jurul ei. Mi-a plăcut că autoarea a adaugat pe lângă fantome, și unele scene soft horror precum vizita la Riika sau pădurea sinucigașilor.cas

Pumnalul lui Cass joacă și el un rol împortant acum, aflăm multe lucruri despre originea lui și vom avea surprize neașteptate în legatură cu acesta.

Ne întâlnim cu aproape toate peronajele prezentate în primul volum, și pe lângă aceștia, mai apare și unele noi.

Dacă am zis că mi-a plăcut de Cass în primul volum, acum mi s-a parut destul de enervat și pueril. Face niste lucruri stupide și pune în pericol viețile prietenilor lui.

Jestine este un nou personaj și practic,  este versiunea feminină a lui Cass, deși ea mi s-a părut mult mai bad ass dar din păcate nu am aflat atât de multe lucruri despre ea precum mi-aș fi dorit.

Finalul mi s-a părut foarte grăbit, mi-a dat impresia că autoarea a rămas fără idei, sau poate eu voiam mai mult, voiam ceva mai detaliat, voiam să aflu ce se va întâmpla cu unele personaje, voiam să mai apară ceva neașteptat, dar totuși avem un final și asta mi-a plăcut, nu avem povestea lăsată în pom și cel mai important, apare și Anna.

Punctaj:  3/5

Date:
Titlu românesc: Fata din coșmaruri (Anna în veșmânt de sânge #2)
Titlu original: Girl of nightmares (Anna dressed in blood #2)
Autor: Kendare Blake
Editura: Leda Edge
Pagini: 320

 

 

Publicat în recenzie, Uncategorized

Recenzie: Drowning instinct de Ilsa J. Bick

Descriere:

Există povești în care fata primește prințul, și trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți. (Aceasta nu este una din acele povești)

Primele șaisprezece ani din viața Jennei Lord nu a fost exact o poveste. Tatăl ei este un psihopat care o controlează mereu iar mama ei este o alcoolică. Obișnuia să se bazeze pe fratele ei mai mare, înainte ca el să plece în Afganistan. Și apoi, bineînțeles, aproape a murit într-un incendiu.

Există povești în care monstrul primește fata, iar noi vărsăm lacrimi pentru victima nevinovată. (Nici aceasta nu este una din acele povești)

Mitch Anderson are multe calități: un profesor și antrenor dedicat, un soț grijuliu, un bărbat cu un anumit….magnetism.

Și mai există povești în care este greu să-ți dai seama cine este prințul și cine este monstrul, cine este victima și cine ar trebui să trăiească până la adânci bătrâneți. (Aceste povești sunt cele mai interesante).

Drowning instinct este un roman despre durere, decepție și disperare, și despre o iubire care încalcă toate regulile.

Recenzie:

Din păcate anul 2017 a fost un an destul de slab în materie de citit. Nu am citit atât de multe cărți precum aș fi vrut dar cu toate acestea, am dat peste această carte care a reușit să mă impresioneze și m-a făcut să mă gândesc la ea mult timp.

Deși am început-o cu o oarecare nepăsare deoarece am crezut că și această carte este la fel ca toate celelalte, cu insta love și personaje enervante, dar mă bucur foarte mult că am greșit pentru că acum pot adăuga o nouă carte în lista mea de favorite.blame-chris-messina-quinn-shephard-36991458288182.jpg

Povestea începe direct cu personajul principal, Jenna, o adolescentă de șaisprezece ani care stă într-o cameră de spital și un polițist o interoghează. Nu știm de ce sau ce s-a întâmplat. La un moment dat, primește un reportofon de la polițist și de aici începe povestea noastră.

Ea v-a înregistra povestea vieții ei, încetul cu încetul, bucățile de puzzle se adună și aflăm evenimente importante care au dus-o pe Jenna acolo unde se află ea acum.
Încă din prima pagină, am știut că această poveste nu va una de duzină, am știut că voi citi ceva diferit.

Mi-a plăcut foarte mult ideea poveștii și felul în care a fost scrisă. Flashbackuri din viața Jennei ne sunt dezvăluite în fiecare capitol și la un moment dat uiți de tot și de toate și te trezești că nu te mai poți opri din citit, cel puțin așa s-a întâmplat cu mine.

Mi-a plăcut modul în care autoarea a creat-o pe Jenna, este genul de personaj de care te atașezi rapid, la fel și Mitch, însă pe el la un moment dat nu am putut să îl înțeleg deși l-am îndrăgit la fel de mult ca pe Jenna.
Pe la jumătatea cărții, povestea devine foarte intensă, se concentrează puțin mai mult pe firul romantic iar acest lucru dă cu totul alt sens poveștii.quinn-151621202183445227.jpg

Nu cu multe cărți am pățit dar după ce am terminat cartea, îmi doream enorm de mult o continuare. Simțeam că încă nu s-a spus tot dar probabil era din cauza faptului că voiam să citesc mai mult despre personaje, și din cauza finalului, care m-a lăsat distrusă.

Drowning instinct este o carte care mi s-a întipărit în memorie și, deși am citit-o anul trecut, probabil o să-mi rămână în minte mult timp.

Punctaj: 5/5

Date:
Titlu: Drowning instinct
Autor: Ilsa J. Bick
Pagini: 352
Publicat în Litera, recenzie, Uncategorized

Grădina secretă de Johanna Basford – păreri

20160417_190027Acum vreo doi ani, a început febra cărților de colorat pentru adulți. Intram pe net și efectiv, peste tot vedeam o astfel de carte. Am fost și eu prinsă în hype-ul lor așa că era  „musai” să încerc și eu una, iar când editura Litera mi-a dat posibilitatea să încerc Grădina secretă de Johanna Basford, eram super, mega fericită.  Îndată ce am deschis cartea, am fost copleșită de frumusețea imaginilor din interior. Unele foarte elaborate, altele mai simple, am decis să încerc mai întâi să colorez prima pagină, care conține doar câteva floricele, în așa fel, am testat hârtia și mi-am făcut o idee ca ce creioane să folosesc pentru imaginile mai elaborate.21754169_1491110847632095_853299602_n

Hârtia este de calitate însă nu aș recomanda să folosiți carioci pe bază de alcool deoarece riscați să lase urme pe verso. Eu am folosit doar creioane și finelinere și sunt destul de mulțumită de rezultat.

21586329_1491111194298727_937598834_n

Creioanele cele mai des folosite au fost de la Maped, Faber Castell, K-Classic și unele creioane din Auchan. Pot să zic că cele din Auchan se comportă foarte bine pe acest tip de hârtie și se pot amesteca foarte bine cu cele de la Maped.

Am văzut că unele persoane folosesc și acuarele însă eu nu am îndrăznit să le folosesc, mi-a fost frică să nu deteriorez hârtia.21763617_1491110807632099_585282941_n

Imaginile sunt foarte variate, avem desene mai ample și mai elaborate, care necesită timp și multă răbdare dacă vrem să iasă ceva spectaculos dar și desene mai ușor de colorat. 21586383_1491111160965397_1919440275_n-horz

Avem și pagini cu jocuri. Unele desene ne provoacă să punem talentul la desen la contribuție și să umplem paginile cu animale și flori.

Când colorez, nici nu observ cum trece timpul, chiar te relaxează și te face să uiți chiar și pentru câteva minute sau ore, de stres și de probleme. Coloratul te bine dispune și te ajută să fii mai creativ așa că de ce doar copii să coloreze nu?

Desenul la care lucrez acum este aceasta, necesită puțin timp însă sunt sigură că voi termina foarte curând. 22854684_1530273347049178_289654122_n

Dacă vreți să urmăriți în continuare ce desene mai colorez, puteți să o faceți pe pagina de facebook a blogului. 🙂

Publicat în Fictiune, leda edge, recenzie, Uncategorized

Recenzie: Magonia de Maria Dahvana Headley

Magonia, primul volum din dilogia omonimă de Maria Dahvana Headley

13320007_531802407002952_3982979281580487848_n*Carte oferită de editura Leda Edge pentru recenzie.descărcare (1)

Descriere oficială:

Încă de când era mică, Aza suferă de o boală misterioasă de plamâni, din cauza căreia îi este tot mai greu să respire, să vorbească – să trăiască. Tot ce pot doctorii să facă e să îi dea medicamente și să spere că reușesc să o mențină în viață. Așa că atunci când Aza vede o corabie în cer, familia ei consideră că e vorba de un efect secundar nemilos al pastilelor. Dar Aza e sigură că nu e o halucinație. Poate să audă pe cineva de pe vas strigându-i numele.

Doar cel mai bun prieten al ei, Jason, o crede. Jason, care întotdeauna a fost alături de ea. Jason, pentru care ea ar putea avea niște sentimente mai mult decât prietenești. Dar înainte ca Aza să se gândească mai bine la asta, ceva groaznic se întâmpla.

Boala o doboară.

Aza pleacă din această lume. Și ajunge într-alta.

MAGONIA

Deasupra norilor, pe un tarâm al corabiilor, Aza nu mai este făptura slabă, pe moarte, de dinainte. În Magonia, ea poate respire pentru prima data. Mai mult, are o putere imensă, pe care o poate folosi pentru a schimba lumea. Căci Magonia și Pământul sunt în pragul războiului, iar soarta întregii omeniri stă în mâinile Azei – inclusiv soarta băiatului pe care îl iubește. Încotro se va îndrepta loialitatea ei?

Recenzie:

Nici nu știu de unde să încep, deoarece încă sunt sub influența a tot ceea ce am citit.
Am știut despre această carte încă de când a apărut în state și plănuiam să o citesc deoarece, după descriere, părea ceva nou și original, și chiar căutam ceva asemănător. Deși o aveam în fruntea listei de „to read”, nu am reușit decât acum să o lecturez.
Avem dreptate, chiar este o poveste originală, cel puțin, eu nu am mai citit nimic asemănător, autoarea are foarte multă imaginație de a reușit să creeze o astfel de poveste.
Nu zic că este o capodoperă însă are acel ceva care te prinde. Trebuie să-ți lași deoparte ideea de realism deoarece pășim într-o lume în care totul este posibil, o lume fermecătoare și nemaiîntâlnită care m-a capturat din plin.847e13a2e371a2f3c89e231e71a3a65e

La început mi-a fost puțin greu să intru în poveste deoarece mi se părea totul absurd și fără sens însă, cum am menționat mai sus, trebuia să nu mai privesc cartea ca un roman realist, ci să-mi las imaginația să-și ia avânt și să privesc totul cu o nouă perspectiva. Da, există corăbii care navighează deasupra norilor, și ce dacă? nu e cel mai tare lucru?
Avem multe personaje dar întreaga poveste se învârte în jurul Azei. O adolescentă care și-a trăit întreaga viață în spitale, suferind de o boală misterioasă de care nimeni nu a mai auzit.

M-a plăcut de Aza, mi s-a părut puternică și nu s-a dat înapoi atunci când trebuia să lupte pentru cei dragi.
Jason, prietenul Azei, mi s-a părut un personaj plăcut, dar ciudat. Nu am reușit să înțeleg unele lucruri despre el, și mi s-a părut absurd și mai multe lucruri.

Cartea mi s-a părut cea mai bizară lectură citită până acum, dar într-un sens bun. Autoarea combină diferite genuri cu ușurință, fără să-i pese de nimic și într-un final a ieși ceva spectaculos.
Narațiunea este împărțită în două…sau mai bine zis, în trei, Jason, Aza cea veche și ….Aza cea nouă. Cei care au citit cartea, cred că știu despre ce-i vorba, nu vreau să dau spoilere.
Finalul volumului a fost destul de surprinzătoare și avem parte și de un mic cliffhanger, cât să facă pe cititor să dorească să citească următorul volum.

Magonia este o poveste ciudată, unică și originală, despre o fată carte pornește într-o aventură extraordinară, descoperind o nouă lume, dar mai ales, descoperindu-se pe sine.

Punctaj: 4/5

Date:
Titlu original: Magonia
Autor: Maria Dahvana Headley
Editura Leda Edge
Pagini: 304
Publicat în recenzie, Uncategorized

Recenzie: Amalia de Liza Karan

2*Carte oferită de autoarea Liza Karan.

Descriere oficială: 

Amalia este o adolescentă care se îndrăgostește nebunește de Zain, un bărbat mai în vârstă, de cultură și religie diferite de ale ei. Și, când dragostea lor reușește să se ridice mai presus de convingerile fiecăruia, un secret bine păstrat iese la iveală și e pe punctul de a o ruina.

 

Recenzie:

Această carte am primit-o acum ceva vreme și spre rușinea mea, am uitat de ea. Știu, știu, cum pot să uit de o carte. dar uitați că s-a întâmplat și asta.
Dar îndată ce am găsit-o, m-am și apucat de ea.

Am eu o chestie cu cărțile romance, întotdeauna mi se par siropoase și enervante însă cartea asta m-a surprins în mod plăcut. Autoarea e creat o poveste foarte realistă, nu sunt vampiri, prinți sau viruși mortali, sunt doar doi oameni care trăiesc în Bucureștiul zilelor noastre, care se întâlnesc și se îndrăgostesc. Cartea ne spune povestea lor și cum, cu trecerea timpului, o relație se poate deteriorarea sau chiar să devină mai puternică.429153_272305756228678_481689988_n

O avem pe Amalia, o adolescentă de 17 ani care într-o zi, o întâlnește pe Zain, un arab trecut de ceva vreme de vârsta adolescenței. Însă în ciudata tuturor, cei doi se îndrăgostesc și încep o relație.
La început totul pare roz și strălucitor, dar ca în orice relație, întotdeauna vine un moment în care apar probleme și greutăți.
Mi-a plăcut foarte mult realismul din poveste, la fel și personajele. Amalia își începe viața sub ochii cititorului, și suntem martori și la maturizarea ei, odată cu trecerea anilor. Deși au fost momente în care mi s-a părut că se comportă prostește dar am realizat că toți oamenii fac prostii când devin prinși în tornada sentimentelor și a iubirii.

Zain nu mi-a plăcut. Mai mult, am ajuns să-l urăsc puțin. Recunosc, părea îndrăgostit de ea dar eu încă tot nu-mi dau seamă dacă era o iubire adevărată sau o iubire obsesivă. Comportamentul lui m-a enervat la culme, deși era un bărbat în toată firea, uneori se comporta ca un copil mic și se bosumfla din orice. Mi s-a părut egoist și la un moment dat, am realizat că nu-l merita pe Amalia. Totul este permis în numele iubirii, cel puțin așa se zice, dar putem numi iubire punctul acela în care doar rănești persoana pe care cică, o iubești?
Acțiunea, după cum am zis, se lungește pe parcursul a mai mulți ani. Acest lucru mi-a plăcut. Mi-a plăcut și stilul autoarei, nu se complică cu citate lungi și fără sens, ci ne pune pe tavă o poveste ușor de citit, care iți stârnește curiozitatea începând de la prima pagină.
Finalul mi-a plăcut, cel puțin până la momentul acelei întâlniri în parc. Eram gen „de ce trebuia să fie așa?” dar nu pot să zic că mi-a displăcut, nu vreau să intru în spoilere așa că mai bine mă opresc aici.

Amalia este un roman despre iubire și maturizare, emoționant și melancolic, o carte încărcată cu emoții și trăiri. Dacă vă plac cărțile romantice atunci, vă recomand să puneți mânuțele pe această carte, mai ales că este scrisă de un autor român.

Punctaj: 3/5

Date:
Titlu: Amalia
Autor: Liza Karan
Pagini: 231
Editura: Editura Virtuală
Publicat în Editura Trei, recenzie, Thriller

Recenzie: Chimista de Stephenie Meyer

3022*carte oferită de editura Trei pentru recenzie.logo

 

Descriere oficială:

A fost „arma” secretă a uneia dintre agențiile-fantomă ale guvernului american. Când a devenit incomodă, au decis să o lichideze. Ca să rămână în viață, s-a transformat într-un cameleon care jonglează cu identitățile și adresele.
L-au ucis pe singurul om în care avea încredere, însă ea reprezintă în continuare o amenințare. Vor s-o vadă moartă, și asta cât mai repede.
Când fostul șef îi oferă o cale de ieșire, realizează că ar fi singura șansă de a-și reinventa destinul. Dar pentru asta va trebui să accepte o ultimă misiune. Constată însă că informațiile pe care le obține o pun într-o situație și mai primejdioasă.
Hotărâtă să înfrunte direct amenințarea, se pregătește pentru cea mai dificilă luptă din viața ei, dar se îndrăgostește de un bărbat. Noua pasiune nu poate decât să-i micșoreze șansele de supraviețuire. Aflată în impas, își valorifică talentele unice în feluri pe care nu și le-a imaginat niciodată.

Recenzie:

Niciodată nu refuz un thriller bun și după citirea descrierii, mi-a atras atenția această carte. Bine, oricum o citeam, doar e scrisă de Stephenie Meyer, deși aveam unele rețineri deoarece ea e mai bine cu romance-ul decât cu suspansul.
Trebuie să recunosc că mi-a luat luni de zile ca să citesc cartea. Au intervenit diverși factori precum lipsa de timp, reading slump și plictiseala. Da, am trecut de primele capitole destul de greu deoarece mi s-au părut plictisitoare.
Cartea a fost asemănătoare unui rollercoaster. A avut părți bune, și părți mai puțin bune.b165c93161fa26a25c6b67a1f97f2c64
Unele părți m-au plictisit, altele mi-au tras atenția. Cu personajele, am pățit la fel.
Personajul principal, Alex, în jurul căreia se învârte întreaga poveste, a fost uneori ok, alteori enervantă. Nu m-am atașat de ea, și nici de Daniel, personajul principal masculin. Mi s-a părut lipsit de personalitate și tare plictisitor. Povestea de iubire dintre cei doi a fost cam „meh”, neinteresant, nu le-am ship-uit. În întreaga carte, au fost doar două personaje de care m-am atașat și am sperat că nu vor păți nimic la sfârșitul poveștii.
Acțiunea mi s-a părut destul de previzibilă, nicio descoperire nu m-a șocat atât de tare încât să zic „wow, la asta nu mă așteptam” Așa a fost și cu romance-ul. Dar să trecem la părțile care mi-au plăcut. Practic ultimele 200 de pagini au fost cele care mi s-a părut că în sfârșit suntem pe drumul cel bun. Acțiunea a devenit mai alertă și chiar pot să zic că acele pagini le-am citit în câteva ore. Practic, în aceste pagini s-a desfășurat toată acțiunea. Aflăm motivul pentru care Alex a fost nevoită să fugă și să ascundă și aflăm și cine stă în spatele tuturor lucrurilor.e8cc466ce113dacfd0aa5d5a069e23ec
A fost și o scenă care m-a cam emoționat, și anume, scena cu atacatorii și câinii, nu vreau să dau spoilere dar cei care au citit cartea, cred că știu despre ce vorbesc.
Mi-a plăcut și finalul. Cum este o carte stand alone, nu s-a terminat cu clifhangere sau cu final deschis.
Sunt de părere că întreaga poveste se putea rezuma în cel mult vreo 400 de pagini, dar cum bine știm, autoarei îi place foarte mult să se lungească așa că, clar avem mai multe pagini decât ar trebui.
Cu toatea astea însă, nu îmi pare rău că am citit-o și cu siguranță voi mai citi și următoarele cărți ale autoarei.

Punctaj: 2,5/5

Date:

Titlu original: The Chemist
Autor: Stephenie Meyer
Pagini: 608
Editura: Trei

-Simona