Publicat în Uncategorized

Recenzie: Urmașii de sânge și os de Tomi Adeyemi

Urmașii de sânge și os, primul volum din trilogia Zestrea Orishei de Tomi Adeyemi

Descriere oficială:

Zelie Adebola își mai amintește de vremea când pămanâtul Orishei vibra de magie. Arzătorii aprindeau flăcări. Mareicii invocau valurile, iar mama Secerător a lui Zelie invoca sufletele morților.

Dar totul s-a schimbat odată ce magia a dispărut. La ordinele unui rege nemilos, majii au fost vânați și uciși, lăsând-o pe Zelie fără mamă și pe poporul ei fără speranță.

Acum, Zelie are o șansă să aducă înapoi magia și să riposteze la prigoana regelui. Cu ajutorul unei prințese fugare, Zelie trebuie să dejoace și să scape de urmărirea prințului moștenitor, care este pornit să stârpească magia pentru totdeauna.

Primejdia amenință la tot pasul în Orisha, unde leopanarii de zăpadă dau târcoale după pradă și spirite răzbunătoare pândesc ascunse în apă. Totuși cea mai mare primejdie poate fi Zelie însăși, care se luptă să-și controleze puterile nou-dobândite și sentimentele din ce în ce mai adânci pentru un dușman.

Recenzie:

Deși, de cele mai ori, mi-e frică de cărțile foarte hype-uite, în cele din urmă, mereu le citesc…ce pot să zic, se pare că sunt o fire curioasă.

Despre această carte am auzit vrute și nevrute. De fiecare dată când intram pe internet, mereu dădeam de ea, chiar și unele librarii online au început să-mi sugereze în reclamele lor așa că mi-am zis, de ce nu?

Africa mereu a fost printre țările pe care aș vrea să vizitez într-o zi și să fim serioși, nu prea se întâmplă ca acțiunea unei cărți YA să se desfășoare printre meleagurile africane.

Autoarea a reușit să capteze fiecare detaliu, am adorat să traversez deșertul, să hoinăresc prin junglă, să intru în orașele construite pe apă și desigur, să descopăr palatul.

Mi-a plăcut faptul că autoarea nu a complicat prea mult relațiile dintre personaje. La începutul poveștii, avem un frate și o soră, Zelie și Tzain, care se află pe partea cea ”bună” iar pe partea cea ”rea”, avem pe Amari și Inan. Am avut o presimțire că printre aceste patru personaje se va întâmpla ceva și așa ș-a și  întâmplat…deși Tzain și Amari nu au adus prea multă culoare în poveste, mi-a plăcut de Amari, de prințesa care în cele din urmă, își deschide ochii și își dă seama că lumea în care a trăit este un loc întunecat și nebun.

Personajul meu favorit a fost Zelie, este printre cele mai puternice eroine despre care am citit vreodată dar și cea mai încăpățânată.Ceea ce a făcut la începutul poveștii, a fost destul de prostesc și enervant, dar și foarte nobil. Pe parcursul poveștii, perseverența și puterea ei a făcut din ea un personaj pe care nu ai cum să nu o iubești.

Inan este prințul care voia mereu să se ridice la nivelul așteptărilor,orbit de lumea perfectă în care credea…cel puțin până când se întâlnește cu Zelie și cu fratele ei.

Mi-a plăcut foarte mult cum autoarea a descris relația dintre Inan și Zelie. Nu avem tipicul insta love, totul se desfășoară cu calm și lent.

Faptul că fiecare personaj principal are propriul fir narativ mi-a plăcut foarte mult, așa avem ocazia că privim povestea din diferite perspective.

V-am spus despre animalele speciale? Ei bine, am adorat ideea cu animalele speciale care trăiesc pe Pământ și care sunt ținute ca animale de luptă, mi s-au părut atât de adorabili…deși probabil, dacă aș vedea unul în viață reală, aș lua la goană.

Povestea începe puțin încet, mi-a luat puțin timp până m-am familiarizat cu stilul de scriere, cu personajele, dar în cele din urmă,acțiunea devine foarte alertă și dădeam din pagini fără să-mi dau seama că aproape am ajuns la finalul cărții.

Deși cartea are destul de multe pagini, și cu siguranță va exista o continuare din moment ce am avut parte de un final care ne-a lăsat cu niște întrebări, mi-a plăcut cartea. S-a ridicat oare la nivelul hype-ului pe care o are? Ei…..da și nu. A avut unele aspecte care nu mi-au plăcut dar și unele care chiar m-au surprins și cu siguranță autoarea merită toate laudele deoarece a reușit să creeze o poveste nemaiîntâlnită până acum.

Punctaj: 3/5

Date:

  • Titlu original: Children on Blood and Bone (Legacy of Orisha #1)
  • Pagini: 582
  • Editura: Epica

2 gânduri despre „Recenzie: Urmașii de sânge și os de Tomi Adeyemi

  1. Și mie mi se pare o carte destul de lăudată, așa că m-a pus pe gânduri nota pe care i-ai dat-o, dar subiectul mi se pare prea captivant ca să nu-mi doresc și eu să citesc acest roman 😀

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s