Recenzie: Ember de Madison Daniel

12256544Descriere:

Cartea spune povestea lui Max Valentine un băiat care are nişte abilităţi secrete, care după moartea tatălui, se mută în casa unchiului său, Frank pe insula Maui.
El încearcă din răsputeri să uite trecutul care-l chinuie în fiecare zi, şi să ţină în control focul care îl mistuie pe dinăuntru.
Însă ceva neaşteptat se întâmplă cu el pe această insula, se îndrăgosteşte de două fete. Asia şi Samantha.
Oare Max va reuşi să ţină în secret abilităţile şi va fi destul de puternic ca să aleagă dintre cele două fete?

Recenzie:

Am ezitat mult ca să scriu această recenzie, nu îmi place să scriu recenzii negative, mă simt întotdeauna prost când trebuie să spun despre o carte că nu este bună.
Însă acum trebuie.
Am auzit foarte multe păreri bune şi am citit foarte multe recenzii pozitive despre această carte şi trebuie să vă spun sincer că aveam aşteptări foarte mari de la ea. Mă gândeam că dacă atât de multe persoane i-au dat 5 stele atunci trebuie să fie o carte excepţională. Hmm, de aici se vede că nu trebuie să mă încred în nimeni.
Am început ca un mare entuziasm cartea dar cu cât am înaintat cu cititul entuziasmul meu s-a domolit iar spre final a dispărut complet si a intrat dezamagirea în locul ei.
emb-promoDupă ce am citit mai mult de jumătate din carte, m-am plictisit foarte tare şi abia aşteptam să se termine odata. Păcat ca am „tic-ul” ala că niciodată nu pot să las o carte nedeterminată.
Max m-a enervat la culme. În viaţa mea nu m-a enervat aşa de tare nimeni, fie el fictiv sau real. Pe bune, îmi venea să intru în carte şi să-l bat. Avea un ego atât de mare cât tot Universul. Se credea cel mai tare şi care-i faza că cară peste tot chitara cu el? WTF? Serios, cine cară intrumentul muzical peste tot? Înţeleg că îi place muzica şi mai ştiu eu ce, şi mie imi place dar tot nu car după mine intrumentul muzical peste tot. La un moment dat părea că e mai îndrăgostit de chitara lui decât de cele doua fete care erau „moarte” după el.  Dacă trebuia să aleagă între cele două fete şi chitara, sigur alegea chitara.
Deci, Max se duce la şcoală, îşi face prieteni noi şi mai şi salvează o fată pe plajă care are un accident, pe Asia.
Asia este o fată bogată şi toţi locuitorii insulei o consideră blestemată. Însă Max îşi pune repede mâinile/ochii pe ea.
Intră în scena şi o altă fată, Samantha, iar Max se îndrăgosteşte/împrieteneşte foarte repede de ea. Cred că v-aţi dat deja seama că se va forma un triunghi amoros…
Întreaga acţiune a cărţii se învârte între ei trei, Max, Asia şi Sam.
Max, când este îndrăgostit până peste cap de Asia, când de Sam. Nu înţeleg cum poate să-l iubească pe amândouă, şi nu înţeleg cum poate să fie fetele atât de proaste.
Sincer mie mi s-a părut că Max doar se joacă cu ele, deoarece dacă le-ar iubi atunci ar alege una şi gata, nu ar face pe amândouă să sufere.
SPOILER ALERT: Mi s-a părut penibil şi faptul că el a acceptat cadourile scumpe de la Asia. E lipsă de bun simţ ca un băiat să accepte cadouri scumpe de la o fată. Dacă ar fi fost un bărbat adevărat nu ar fi făcut aşa ceva. SPOILER END.
Nu spun ca ideea cărţii nu este bună, dar…
Cum am spus şi mai sus, mă simt foarte dezamăgită după ce această carte s-a învârtit în blogosfera românească.12256544

Ce mi-a plăcut: Hmm, poate câinele Oz

Ce nu mi-a plăcut: întreaga carte

Date:

Titlul: Ember (Ember #1)
Autor: Madison Daniel
Pagini: 390
Limba: engleza
Editura:  Crushing Hearts and Black Butterfly Publishing
Punctaj: 1/5
 
Anunțuri

7 gânduri despre „Recenzie: Ember de Madison Daniel

  1. Mama, prima oara cand vad o recenzie negativa despre carte. 1/5? Wow, ai fost dura si nu spun ca nu-mi place, chiar incepusem sa ma enervez pe toate recenziile astea!!

  2. imi place ca ai spus parerea ta sincera despre ea. De multe ori citesc recenzii favorabile la o carte , o cumpar si cand o citesc sunt dezamagita cumplit! Felicitari!

  3. Mie mi-a plăcut Ember, vacanța asta am terminat-o chiar. Uite aici review-ul meu: http://www.goodreads.com/review/show/358626491
    Fac parte din categoria aceea care a dat 5 puncte la cartea asta.

    Ai spus „cine cară instrumentul muzical peste tot?”. Aș spune aici și părerea mea. Pe mine nu m-a deranjat cu nimic. Dacă în România nu există acest obicei, în țările mult
    mai civilizate, se întâmplă și asta. În orice caz, nu mi se pare ceva rușinos sau lipsit de temei. Ok, a luat chitara cu el(deși nu peste tot, așa cum ai spus), dar nu-i capăt de lume. E un detaliu, dar esența cărții nu-i aici.
    Cineva deștept spunea „nu-i învinovăți pe oameni că nu gândesc ca tine”. Asta am eu în vedere când citesc recenzia ta, și mi-ar plăcea ca asta să gândești și tu legat de ce am spus eu.
    Nu am obiceiul să contrazic oamenii, dar mie mi-a plăcut cartea asta. Sunt sigură că la fel ai fi făcut și tu, dacă erai în locul meu. Sper doar să nu te superi că nu sunt de acord cu tine de data asta.
    Îți doresc o zi frumoasă! Și un an școlar cu realizări(că doar mai e o zi până la școală)!
    Toate cele bune!

    1. Eu respect intotdeauna parerile celorlalti. Este un lucru normal ca unora sa placa o carte iar la altii nu.. Eu am intrat in a doua categorie. Oricat de mult mi-ar fi placut sa-mi placa dar nu a reusit sa-mi capteze atentia, asta e. Nu am ce face si cum nu imi place sa cosmetizez recenziile mi-am spus parerea mea sincera sperand ca nimeni sa nu-mi „dea in cap” din cauza asta, si sper in continuare.
      Si in legatura cu ce ai zis, citez „nu-i învinovăți pe oameni că nu gândesc ca tine” eu niciodata nu m-am luat de cei carora i-a placut cartea, din contra, ma bucur pentru ei, cum am zis si mai sus, nu toata lumea areacelasi gusturi, si nu doar faza cu chitara m-a determinat intr-un final ca sa-i scriu o recenzie negativa.
      Nu prea inteleg ce ai vrut sa zici cum ca daca as gandi ca tine mi-ar fi placut mai mult cartea. Fiecare om gandeste altfel, si cred ca oricum m-as gandi nu cred ca mi-ar fi placut mai mult cartea din moment ce m-a dezamagit aproape din toate punctele de vedere.
      Si eu iti doresc o zi frumoasa si spor la invatat 🙂

      1. Atunci când am spus că „dacă ai gândi ca mine” m-am referit strict la citatul amintit. Adică să nu mă învinovățești că nu sunt de acord cu recenzia și că nu am aceeași părere ca tine.
        Mă bucur că nu ai făcut asta:).

        Mulțumesc frumos pt urare, o să am nevoie. Sunt a XII a, sem 2 de școală mă așteaptă destul de greu..:))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s