Recenzie: Amalia de Liza Karan

2*Carte oferită de autoarea Liza Karan.

Descriere oficială: 

Amalia este o adolescentă care se îndrăgostește nebunește de Zain, un bărbat mai în vârstă, de cultură și religie diferite de ale ei. Și, când dragostea lor reușește să se ridice mai presus de convingerile fiecăruia, un secret bine păstrat iese la iveală și e pe punctul de a o ruina.

 

Recenzie:

Această carte am primit-o acum ceva vreme și spre rușinea mea, am uitat de ea. Știu, știu, cum pot să uit de o carte. dar uitați că s-a întâmplat și asta.
Dar îndată ce am găsit-o, m-am și apucat de ea.

Am eu o chestie cu cărțile romance, întotdeauna mi se par siropoase și enervante însă cartea asta m-a surprins în mod plăcut. Autoarea e creat o poveste foarte realistă, nu sunt vampiri, prinți sau viruși mortali, sunt doar doi oameni care trăiesc în Bucureștiul zilelor noastre, care se întâlnesc și se îndrăgostesc. Cartea ne spune povestea lor și cum, cu trecerea timpului, o relație se poate deteriorarea sau chiar să devină mai puternică.429153_272305756228678_481689988_n

O avem pe Amalia, o adolescentă de 17 ani care într-o zi, o întâlnește pe Zain, un arab trecut de ceva vreme de vârsta adolescenței. Însă în ciudata tuturor, cei doi se îndrăgostesc și încep o relație.
La început totul pare roz și strălucitor, dar ca în orice relație, întotdeauna vine un moment în care apar probleme și greutăți.
Mi-a plăcut foarte mult realismul din poveste, la fel și personajele. Amalia își începe viața sub ochii cititorului, și suntem martori și la maturizarea ei, odată cu trecerea anilor. Deși au fost momente în care mi s-a părut că se comportă prostește dar am realizat că toți oamenii fac prostii când devin prinși în tornada sentimentelor și a iubirii.

Zain nu mi-a plăcut. Mai mult, am ajuns să-l urăsc puțin. Recunosc, părea îndrăgostit de ea dar eu încă tot nu-mi dau seamă dacă era o iubire adevărată sau o iubire obsesivă. Comportamentul lui m-a enervat la culme, deși era un bărbat în toată firea, uneori se comporta ca un copil mic și se bosumfla din orice. Mi s-a părut egoist și la un moment dat, am realizat că nu-l merita pe Amalia. Totul este permis în numele iubirii, cel puțin așa se zice, dar putem numi iubire punctul acela în care doar rănești persoana pe care cică, o iubești?
Acțiunea, după cum am zis, se lungește pe parcursul a mai mulți ani. Acest lucru mi-a plăcut. Mi-a plăcut și stilul autoarei, nu se complică cu citate lungi și fără sens, ci ne pune pe tavă o poveste ușor de citit, care iți stârnește curiozitatea începând de la prima pagină.
Finalul mi-a plăcut, cel puțin până la momentul acelei întâlniri în parc. Eram gen „de ce trebuia să fie așa?” dar nu pot să zic că mi-a displăcut, nu vreau să intru în spoilere așa că mai bine mă opresc aici.

Amalia este un roman despre iubire și maturizare, emoționant și melancolic, o carte încărcată cu emoții și trăiri. Dacă vă plac cărțile romantice atunci, vă recomand să puneți mânuțele pe această carte, mai ales că este scrisă de un autor român.

Punctaj: 3/5

Date:
Titlu: Amalia
Autor: Liza Karan
Pagini: 231
Editura: Editura Virtuală
Anunțuri

Recenzie: Chimista de Stephenie Meyer

3022*carte oferită de editura Trei pentru recenzie.logo

 

Descriere oficială:

A fost „arma” secretă a uneia dintre agențiile-fantomă ale guvernului american. Când a devenit incomodă, au decis să o lichideze. Ca să rămână în viață, s-a transformat într-un cameleon care jonglează cu identitățile și adresele.
L-au ucis pe singurul om în care avea încredere, însă ea reprezintă în continuare o amenințare. Vor s-o vadă moartă, și asta cât mai repede.
Când fostul șef îi oferă o cale de ieșire, realizează că ar fi singura șansă de a-și reinventa destinul. Dar pentru asta va trebui să accepte o ultimă misiune. Constată însă că informațiile pe care le obține o pun într-o situație și mai primejdioasă.
Hotărâtă să înfrunte direct amenințarea, se pregătește pentru cea mai dificilă luptă din viața ei, dar se îndrăgostește de un bărbat. Noua pasiune nu poate decât să-i micșoreze șansele de supraviețuire. Aflată în impas, își valorifică talentele unice în feluri pe care nu și le-a imaginat niciodată.

Recenzie:

Niciodată nu refuz un thriller bun și după citirea descrierii, mi-a atras atenția această carte. Bine, oricum o citeam, doar e scrisă de Stephenie Meyer, deși aveam unele rețineri deoarece ea e mai bine cu romance-ul decât cu suspansul.
Trebuie să recunosc că mi-a luat luni de zile ca să citesc cartea. Au intervenit diverși factori precum lipsa de timp, reading slump și plictiseala. Da, am trecut de primele capitole destul de greu deoarece mi s-au părut plictisitoare.
Cartea a fost asemănătoare unui rollercoaster. A avut părți bune, și părți mai puțin bune.b165c93161fa26a25c6b67a1f97f2c64
Unele părți m-au plictisit, altele mi-au tras atenția. Cu personajele, am pățit la fel.
Personajul principal, Alex, în jurul căreia se învârte întreaga poveste, a fost uneori ok, alteori enervantă. Nu m-am atașat de ea, și nici de Daniel, personajul principal masculin. Mi s-a părut lipsit de personalitate și tare plictisitor. Povestea de iubire dintre cei doi a fost cam „meh”, neinteresant, nu le-am ship-uit. În întreaga carte, au fost doar două personaje de care m-am atașat și am sperat că nu vor păți nimic la sfârșitul poveștii.
Acțiunea mi s-a părut destul de previzibilă, nicio descoperire nu m-a șocat atât de tare încât să zic „wow, la asta nu mă așteptam” Așa a fost și cu romance-ul. Dar să trecem la părțile care mi-au plăcut. Practic ultimele 200 de pagini au fost cele care mi s-a părut că în sfârșit suntem pe drumul cel bun. Acțiunea a devenit mai alertă și chiar pot să zic că acele pagini le-am citit în câteva ore. Practic, în aceste pagini s-a desfășurat toată acțiunea. Aflăm motivul pentru care Alex a fost nevoită să fugă și să ascundă și aflăm și cine stă în spatele tuturor lucrurilor.e8cc466ce113dacfd0aa5d5a069e23ec
A fost și o scenă care m-a cam emoționat, și anume, scena cu atacatorii și câinii, nu vreau să dau spoilere dar cei care au citit cartea, cred că știu despre ce vorbesc.
Mi-a plăcut și finalul. Cum este o carte stand alone, nu s-a terminat cu clifhangere sau cu final deschis.
Sunt de părere că întreaga poveste se putea rezuma în cel mult vreo 400 de pagini, dar cum bine știm, autoarei îi place foarte mult să se lungească așa că, clar avem mai multe pagini decât ar trebui.
Cu toatea astea însă, nu îmi pare rău că am citit-o și cu siguranță voi mai citi și următoarele cărți ale autoarei.

Punctaj: 2,5/5

Date:

Titlu original: The Chemist
Autor: Stephenie Meyer
Pagini: 608
Editura: Trei

-Simona

Confess – Recenzie

34324605Dacă urmăriți blogul, probabil ați observat ca „lucrez” la Suicide Squad – novelizarea filmului și va întrebați de ce postez o recenzie tocmai pentru Confess de Colleen Hoover, o carte care nu a fost niciodată pe wishlist-ul meu…
Într-o noapte alba, am decis sa ma uit câteva minute la primul episod al serialului produs de Awestruck; sa vad de ce e atât de obsedata lumea de Colleen și ale sale cărți. Cinci ore și o cana de cafea mai târziu, am comandat deja cartea pe Book Depository. După doua zile de lectura, în sfârșit am înțeles hype-ul! Coleen merita toate laudele pe care le primește!
Confess este o carte incredibila! O experienta încărcată de emoții, de la prima pana la ultima pagina.

Confess 2-horz
Începutul fatidic al romanului ne face cunoștință cu Auburn M. Reed, o tânăra mama de 21 de ani pusa într-o situație dificila de către soarta. Având nevoie disperata de niște bani în plus, aceasta decide să-și încerce norocul la o galerie de Arta extravaganta numita Confess, un loc unde talentatul și carismaticul Owen Mason Gentry (O.M.G!) așterne pe pânza cele mai adânci și cutremurătoare sentimente ale oamenilor.

image005
Owen are nevoie de ajutor iar Auburn are nevoie de cineva sa-i vindece sufletul. De data aceasta, poate ca soarta va fi de partea lor – chiar dacă anumite secrete le amenință în fiecare moment fericirea.
             „Unele secrete nu ar trebui niciodată transformate în confesiuni.”

C6ipFduU4AAXeyf.jpg large
Chiar dacă am fost familiarizat cu povestea datorita serialului, am savurat fiecare cuvânt ca și cum as fi citit cea mai frumoasa poveste pentru prima data. Ador felul realistic în care Colleen își prezintă personajele. Cu bune și rele, ajungi sa te atașezi irevocabil de toate.
Structurata în 3 părți și cu superbe picturi color inserate ici-colo, cartea are toate elementele necesare pentru a fi pe placul fiecărui cititor: romance, tristețe, acțiune, umor, mister, ritm alert. Indiferent de genul preferat, eu v-o recomand tuturor. Poate veți avea și voi o surpriza la fel de plăcută ca a mea. (:

Confess va apărea în curând și în limba romana la Editura Epica dar dacă sunteți ca mine și nu aveți răbdare deloc, o puteți comanda în engleza de AICI sau AICI.

15828739

„O sa te iubesc mereu. Chiar și atunci când nu am sa mai pot.”

 

Pana la următoarea mea postare, va doresc sa savurați un ice tea cu gheata (cat încă e vara!) și apoi sa va bucurați de (încă) o aventura literara!

  • Adrian

7 ani!

Bună dragilor,

Iată că a mai trecut un an și azi sărbătorim 7 ani împreună. Cine ar fi crezut.

Nu vreau să scriu un post kilometric și să vă plictisesc așa că doar vă mulțumesc că ați fost alături de mine în tot acești ani și sper că veți mai fi și în continuare.

Mulțumesc! :*

Vă pup!

-Simona

Reading slump!

reading slump #3

Nu știu dacă există o traducere exactă a termenului „reading slump” dar în română ar veni „pierderea concentrării în timpul cititului” sau „lipsa chefului de a citi”. Eu mă confrunt cu acest lucru de ceva vreme și este destul de enervant.  Ador să citesc, să mă pierd printre paginile unei cărți, să descopăr noi aventuri, sau să continui cu unele vechi însă în ultima vreme, nu mă pot concentra deloc.

De vină ar fi vara aceasta care nu seamănă a vară deloc? nu știu cum e la voi dar eu vreau căldură, nu ploi și zile posomorâte. Cu siguranță și Stephenie Meyer cu a ei Chimista m-a ajutat destul de mult să intru în această stare.

Să zicem că încetul cu încetul, încep să ies din starea asta frustrantă însă tot nu simt că aș fi intrat în ritmul meu normal, mai ales că sunt într-o totală lipsă de inspirație acum când ar trebui să scriu niște recenzii.

Voi ați mai pățit așa ceva? cum ați reușit să ieșiți din „reading slump” ?

Am revenit!

keep-calm-because-i-m-back

Bună dragilor,

Știu că în ultima vreme am fost cam absentă pe blog și pentru asta îmi pare rău. Am avut o lună destul de încărcată și am intrat într-un reading slump din care abia am ieșit. Însă acum mă simt încărcată de mulă energie așa că săptămâna asta, voi reveni cu o recenzie și cu multe postări.

-Simona

Noutăți la editura Litera

O zi din șapte de Lauren Oliver, reeditare cu coperta tie-inlitera 4

CE-AI FACE DACĂ AI MAI AVEA DOAR O SINGURĂ ZI DE TRĂIT?

Samantha Kingston pare să ducă o viaţă perfectă: are aproape tot ce-şi doreşte, iubitul ei este cel mai popular băiat din școală și împarte totul cu prietenele ei. Ziua de vineri, 12 februarie, ar trebui să fie una ca oricare alta din viaţa ei încântătoare, dar Samantha suferă un accident de maşină şi moare. Apoi se trezeşte a doua zi şi primește o nouă șansă. Şi apoi iar. Şi iar. De şapte ori. Trăindu-și ultima zi de viaţă șapte zile la rând, Sam va desluși în cele din urmă misterul din jurul morţii ei – și va descoperi adevărata valoare a lucrurilor pe care este în pericol să le piardă.

Iluzii, volumul trei din seria Aripi de Aprilynne Pike, reeditare cu o nouă copertălitera 5

„Nu patrulez, nu mă duc la vânătoare de troli, eu doar stau în preajma ta. Tu trăieşte‑ţi viaţa şi continuă să‑ţi vezi de activităţile de zi cu zi. Eu am să am grijă să fii în siguranţă, îi spuse Tamani, făcând un pas spre ea ca să îi îndepărteze o şuviţă de păr din ochi. Sau am să mor apărându-te.“

Laurel, zâna crescută printre oameni, a ajuns acum în clasa a douăsprezecea de liceu şi este îndrăgostită în continuare de prietenul ei David, pe care l-a ales în defavoarea lui Tamani, spiritul înrudit din Avalon, tărâmul zânelor. Iată însă că Tamani apare din senin la liceul unde învaţă Laurel, stârnind o puternică gelozie şi tot felul de conflicte cu David. Odată cu el, la liceu soseşte şi Yuki, o elevă japoneză, despre care nimeni nu ştie nimic. Cum se va descurca Laurel cu cei doi băieţi îndrăgostiţi de ea? Ce secret ascunde Yuki? Surprizele şi suspansul se ţin lanţ şi în acest volum, anunţând o continuare fascinantă.

Aripile destinului de Danielle Steellitera6

Nicolas von Bingen și Alex von Hemmerle, membri ai aristocrației germane, sunt prieteni din copilărie. Amândoi văduvi, aceștia își cresc copiii – cei doi băieți plini de viață ai lui Nick și fiica adolescentă a lui Alex – în liniște și lux pe întinsele domenii bavareze care aparțin familiilor lor de generații. În timp ce Nick se complace într-o viață plină de plăceri, Alex își dedică timpul creșterii renumiților cai lipițani albi, care captivează publicul de-a lungul întregii Europe cu capacitatea lor de a dansa la comandă, creaturi maiestuoase ale căror genealogii sunt rare și neprețuite. Dar genealogia lui Nicolas este cea care schimbă totul, atunci când tatăl său primește un avertisment de la un contact de rang înalt din Wehrmacht. Un secret din trecut face ca familia să fie vulnerabilă la valul în creștere al nazismului: mama lui Nick, pe care el nu a cunoscut-o, era de origine evreiască.
Brusc, Nicolas trebuie să părăsească Germania, să traverseze Atlanticul și să-și făurească, alături de fiii săi, o nouă viață în America. Supraviețuirea lor va depinde de un dar de preț primit de la Alex, singura lor miză pentru viitor: opt cai pursânge, dintre care doi lipițani uimitori. În Florida, unde Nicolas se alătură circului Ringling Brothers, el devine Nick Bing, iar armăsarul alb primit de la Alex – numit Pegas – ajunge punctul de atracție al spectacolului.